Cum te ajuta

Testele de judecată situațională (SJT – Situational judgement test) sau cum măsurăm capacitatea de a lua decizii în rândul militarilor

Testele de judecată situațională, cunoscute și sub prescurtarea „SJT”, de la denumirea din engleză, „situational judgement test”, sunt folosite în mai multe domenii și contexte. La angajare, ele reprezintă un predictor bun. Cu ajutorul lor, angajatorul își poate da seama dacă persoana din fața sa este potrivită pentru job-ul respectiv.

În domeniul militar, utilizarea unui astfel de instrument este mai mult decât necesară, având în vedere confruntarea persoanelor cu situații neprevăzute și stresante și cu un volum ridicat de muncă.

Un studiu realizat în Estonia a avut ca obiect dezvoltarea și testarea unor probe situaționale de raționament pentru a măsura capacitățile militarilor de a lua decizii. Probele au fost concepute pornind de la scenarii tactice specifice activităților unui pluton de infanterie, potențialele variante de răspuns fiind create și evaluate de experți. Apoi, probele au fost validate pe eșantioane formate din cadre militare aparținând Forțelor de Apărare Estoniene.

S-a constatat că răspunsurile diferă semnificativ statistic în funcție de nivelul de experiență și educație militară al participanților.

Așadar, testele de judecată situațională (SJT) pot fi folosite pentru determinarea capacității militarilor de a lua decizii în situații de luptă la nivel de pluton de infanterie.

Forțele Armate Estoniene nu sunt singurele preocupate de implementarea testelor de judecată situațională. Armata României a făcut demersuri în acest sens, identificând necesitatea unor instrumente în activitățile de selecție la intrarea în sistemul militar și evaluare periodică a personalului, în vederea promovării în carieră. Implementarea SJT-urilor va contribui la diminuarea fluctuației de personal și conceperea unor programe de formare profesională continuă a personalului, prin abordări axate pe dezvoltarea competențelor. Scopul principal este acela de a modela competențele necesare pe categorii de personal și pe grupe de arme și specialități militare, în vederea implementării unei strategii unitare privind selecția și evaluarea periodică.

În colaborare cu Universitatea din București, prin sprijinul prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, Armata României a început dezvoltarea propriei variante a testului de judecată situațională, pornind de la Modelul celor opt factori (Bartram, 2005). Acesta cuprinde opt factori generali, împărțiți mai apoi în 20 de competențe, operaționalizate prin 112 comportamente specifice.

Inițial, categoriilor de forțe ale armatei li s-au solicitat descrieri ale responsabilităților cheie și ale specificațiilor pentru fiecare grupă de arme/specialitate militară, pe categorii de personal. Prin consultarea experților, sau metoda focus-grup, s-a realizat o corespondență între responsabilitățile și specificațiile identificate și cele 112 comportamente mai sus menționate.

Experții, ofițeri și subofițeri cu atribuții de comandă, împreună cu psihologi din cadrul Centrului național militar de psihologie și sănătate comportamentală, au selectat din rândul celor 20 de competențe pe acelea care au fost considerate esențiale în îndeplinirea activităților specifice armelor de luptă. Astfel, au rezultat 6 competențe necesare în exercitarea tuturor profesiilor militare:

  • Luarea deciziilor și inițierea acțiunilor;
  • Conducerea și supervizarea;
  • Planificarea și organizarea;
  • Urmarea instrucțiunilor și procedurilor;
  • Adaptarea și răspunsul la schimbare;
  • Gestionarea presiunilor și eșecurilor.

Pentru transpunerea acestor competențe sub forma unui test de judecată situațională, s-a lucrat cu adaptări ale operaționalizărilor comportamentale. Astfel, au fost construite 53 de scenarii care înfățișează desfășurarea unor activități specifice anumitor arme/specialități militare. Fiecare scenariu are șase variante de răspuns (itemi), câte una pentru fiecare competență.

În prezent, Armata României se află în stadiul de aplicare experimentală a testelor de judecată situațională. Scopul final al acestui demers va fi stabilirea unor nivele ideale de dezvoltare pentru fiecare competență măsurată, necesare în îndeplinirea cu succes a atribuțiilor specifice profesiei. Prin validarea acestora în raport cu performanța profesională și adaptarea la locul de muncă, se va ajunge la sporirea calității procesului de selecție pentru intrarea în sistemul militar și mai ales a celui de evaluare pentru promovarea în cariera militară.

Surse bibliografice:

Bartram, D. (2005). The Great Eight Competencies: A Criterion-Centric Approach to Validation, Journal of Applied Psychology, 90(6), 1183-1203, DOI: 10.1037/0021-9010.90.6.1185;

Männiste, T., Pedaste, M. & Schimanski, R. (2019). Situational judgment test for measuring military tactical decision-making skills, Military Psychology, 31(6), 462-473, DOI: 10.1080/08995605.2019.1664366.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *