Conferinta2026

WORKSHOP 2 – Pantilimon-Alexandru GĂIANU – Intervenții organizaționale pentru stimularea comportamentelor proactive: o perspectivă JD-R asupra adaptării și performanței

Dr. Pantilimon-Alexandru GĂIANU  este psiholog, cercetător, supervizor și cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Transilvania din Brașov. Este licențiat în psiho-sociologie și deține un master în psihologie organizațională, finalizându-și doctoratul în anul 2020 la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București. A activat în Ministerul Apărării Naționale, unde a ocupat funcția de psiholog și șef al Biroului de Intervenție Psihologică Specializată din cadrul Statului Major al Forțelor Terestre. Are o experiență solidă ca psiholog practician, consultant, formator și coordonator de programe de cercetare. Este autorul mai multor articole științifice, publicate în reviste de prestigiu, precum Transportation Research Part F: Traffic Psychology and Behaviour și South African Journal of Psychology. Desfășoară activitate de reviewer internațional, contribuind la procesul de peer review pentru reviste precum Personality and Individual Differences, Current Psychology și Revista Resurselor Umane. Este coautor al unui ghid de evaluare psihologică pentru port armă în România, elaborat sub egida Asociației Psihologilor din România.

Abstract

Comportamentele proactive reprezintă inițiative deliberate prin care angajații își ajustează activ modul de lucru, cu scopul de a face față cerințelor, de a îmbunătăți performanța și de a contribui la funcționarea eficientă a organizației. În contexte organizaționale caracterizate prin structură formală, reguli clare și nivel ridicat de responsabilitate, proactivitatea nu este un atribut opțional, ci o condiție pentru adaptare eficientă. Cu toate acestea, în practică, proactivitatea este frecvent tratată ca o trăsătură individuală sau ca o așteptare implicită, fără a fi susținută prin mecanisme organizaționale adecvate. În absența unor resurse suficiente, solicitarea de proactivitate poate conduce la suprasolicitare, erori sau procese de auto-subminare. Workshop-ul propune o abordare structurată a comportamentelor proactive, fundamentată pe modelul Job Demands–Resources (JD-R), în care proactivitatea este înțeleasă ca un proces de autoreglare și ajustare a relației dintre cerințele și resursele muncii. Sunt analizate rolul resurselor personale – în special vitalitatea și auto-eficacitatea – precum și condițiile organizaționale care facilitează sau limitează manifestarea comportamentelor proactive. Participanții vor explora tipuri distincte de proactivitate (feedback seeking, job crafting, taking charge), mecanismele psihologice implicate și criteriile de alegere a intervențiilor adecvate în funcție de context. De asemenea, sunt discutate riscurile asociate stimulării neadecvate a proactivității, inclusiv apariția proceselor de auto-subminare și impactul acestora asupra performanței și funcționării echipelor. Demersul este orientat spre decizia profesională a psihologului organizațional: cum pot fi proiectate intervenții care să susțină proactivitatea într-un mod realist, controlat și adaptat constrângerilor organizaționale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.