Societatea de Psihologie Militară în parteneriat cu Centrul național militar de psihologie și sănătate comportamentală din cadrul Ministerului Apărării Naționale, organizează în perioada 29-30.05.2019, la Cercul Militar Național din București, Conferința națională militară de științe comportamentale, cu participare internațională, având ca temă Abordări interdisciplinare ale sănătății comportamentale și sănătății mintale în mediul militar.

Manifestarea științifică va fi creditată de către Colegiul Psihologilor din România și va reuni specialiști din domeniile științelor comportamentale și sănătății mintale, atât din cadrul structurilor militare de profil, cât și din mediul civil, în vederea stabilirii bazei de colaborare interdisciplinară și a diseminării celor mai noi tendințe privind bunele practici în domeniile menționate.

Creditele se vor acorda după cum urmează:

-pentru participarea la conferință ca audient(ă) la secțiunea STATE-OF-THE-ART- 3 credite în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale;

-pentru participarea la cele 3 workshop-uri incluse - 6 credite în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale și în una din specialitățile psihologie clinică/psihoterapie/consiliere/psihologia transporturilor, în funcție de specificul acestora.

-pentru participarea ca auditor la una din secțiunile pentru prezentarea si dezbaterea lucrărilor - 2 credite în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securității naționale;

-pentru participare la conferință cu lucrare - 5 credite.

Taxa de participare este de 380 lei, respectiv de 200 lei pentru studenți. Persoanele care sunt înscrise ca membri ai Societății de Psihologie Militară  beneficiază de o reducere de 50 de lei, iar studenții care sunt membri ai Societății de Psihologie Militară de o reducere de 30 de lei.

Serviciile oferite includ participarea la lucrările în plen ale conferinței, participarea la trei workshop-uri, participarea la cocktail, asigurarea materialelor promoționale, a gustării și a cafelelor.

Taxa se poate achita prin virament bancar în contul deschis la BCR, sucursala București, sector 6, Cod IBAN: RO62RNCB0077148648320001, cu specificația ,,pentru Conferința naționala 2019”, iar o copie de pe dovada plății va fi trimisă la adresa de e-mail: conferinta@militarypsychology.ro.

Pentru înscriere, utilizați formularul de înscriere electronic.

Programul Conferinței, poate fi accesat AICI.

State of the Art, accesați ACEASTĂ PAGINĂ.

Workshop-uri, accesați ACEASTĂ PAGINĂ.

Secțiunile pentru prezentarea și dezbaterea lucrărilor sunt:

Secțiunea I - Evaluarea și motivarea resursei umane;

Secțiunea a II-a - Diagnoza organizațională și rolul factorului uman în performanța echipelor complexe;

Secțiunea a III-a - Reziliența și intervenția în situații de criză și dislocare a forțelor.

Condiții de participare

O persoană poate participa prin înscrierea la 3 workshop-uri și cu maximum două lucrări/postere.

Abstractul se va elabora prin respectarea condițiilor de mai jos și se va transmite atât prin FORMULARUL DE ÎNSCRIERE ELECTRONIC, cât și prin e-mail la adresa conferinta@militarypsychology.ro:

-editor de text Word;

-font Times New Roman cu diacritice românești, spațiat la un rând;

-număr maxim de cuvinte: 200;

-setarea paginii: format A5, margine stânga 20 mm, margine dreapta 20 mm, sus 20 mm, jos 20 mm;

-structurat astfel: două rânduri libere; titlul lucrării cu majuscule, stilul ,,Bold”, cu ,,size 11”, centrat; două rânduri libere; prenumele și numele autorului/autorilor (dacă sunt mai mulți autori, fiecare va fi scris pe câte un rând), centrat, având inserată nota de subsol care conține profesia și U.M./instituția la care lucrează (Insert, Reference - Footnote, se folosește simbolul * pentru primul autor, simbolul ** pentru al doilea etc); două rânduri libere;

-abstractul se elaborează în limba română și limba engleză, cu „size 8”, stilul „Italic”, „Justify”;

-fișier cu extensia ,,doc”, intitulat ,,Numele și prenumele primului autor nr. lucrare.doc” (exemplu: ,,NumePrenume_1.doc).

Abstractele vor fi publicate într-o broșură tip Abstract Book.

Prezentarea și dezbaterea lucrării vor avea loc în cadrul sesiunii ,,Dezbateri pe secțiuni”, iar varianta electronică a prezentării Power Point va fi transmisă până la data de 20.05.2019.

-mărimea posterului: 100 x 75 cm sau 90 x 60 cm (înălțime/lățime);

-să cuprindă materiale scrise dar și imagini/desene/scheme semnificative;

Formator: prof. univ. dr. Mircea Miclea (Universiatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca)
Temă: Utilizarea platformelor online în psihoterapie
*Se acordă 2 credite în specialitatea psihologie clinică, psihoterapie și psihologie aplicată în domeniul securității naționale.

Formator: prof. univ. dr. Ion Dafinoiu (Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Temă: Utilizarea hipnozei în managementul durerii

Formator: conf. univ. dr. Laurențiu C. Mincu (Universitatea din București)

Temă: Autoreglarea stărilor psihice prin integrarea tehnicilor de mindfulness în pregătirea psihologică a militarilor

*Se acordă 2 credite în specialitatea psihologie clinică și psihologie aplicată în domeniul securității naționale.

Cornel Laurenţiu Mincu este conferențiar universitar, doctor în psihologie în cadrul Departamentului de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Predă cursurile Psihologie pozitivă și dezvoltare personală, Psihologie militară aplicată, Managementul stresului în activitățile de învățare, Psihologia succesului în carieră, Metodologia cercetării psihologice. Este psiholog cu drept de liberă practică în specialitățile: psihologie clinică, psihologie aplicată în domeniul securității naționale, psihologia muncii și organizațională. A participat la activități de formare continuă pentru domeniul intervențiilor clinice: training mindfulness, evaluare clinică, tehnici proiective, metode online pentru prevenția și tratamentul anxietății și depresiei, a susținut workshop-uri tematice etc. Este membru al American Mindfulness Research Association (AMRA) și al  European Association of Methodology.

În ultimul timp, utilizarea tehnicilor de  mindfulness a luat o amploare fără precedent în peisajul intervențiilor evidence-based destinate reducerii şi combaterii stresului profesional, prevenirii şi tratamentului tulburărilor de anxietate, promovării sănătății, precum și creșterii generale a calității vieții. În acest context, organizațiile militare sunt tot mai mult interesate de implementarea unor programe de pregătire psihologică a militarilor pentru realizarea în cele mai bune condiții a obiectivelor specifice.

 În cadrul acestui workshop, ne propunem prezentarea unor repere teoretice și metodologice ale intervenției mindfulness, având ca obiective:

1. a) clarificarea noţiunilor de prezenţă, mindfulness, atenţie conştientă şi acceptare – din perspectiva modelului scientist practitioner;
2. b) cunoașterea unor aspecte generale privind teoria, metodologia și unele aplicații practice ale tehnicilor de mindfulness;
3. c) identificarea unor direcții și tendințe generale în dezvoltarea tehnicilor de mindfulness–studii și cercetări privind efectele tehnicilor de mindfulness în autoreglarea stărilor psihice;
4. d) exersarea unor modalități de măsurare a capacității de conștientizare senzorial-somatică;
5. e) realizarea de aplicații metodologice privind obiectivarea stărilor mindfulness cu instrumente validate științific;
6. f) exersarea unor modalități de integrare a tehnicilor de mindfulness (cognitiv și emoțional) în intervențiile de pregătire psihologică a militarilor.

Formatori: prof. univ. dr. Irina Holdevici și conf. univ. dr. Barbara Crăciun (Universitatea ,,Titu Maiorescu” București)

Temă: Intervenţii cognitiv-comportamentale tradiţionale şi moderne în ameliorarea stresului şi creşterea rezilienţei personalului militar

*Se acordă 2 credite în specialitatea psihologie clinică și psihologie aplicată în domeniul securității naționale.

Irina Holdevici este profesor universitar, doctor în psihologie şi director al Departamentului de Psihologie şi Psihoterapie în cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti. Predă următoarele discipline: Sugestiologie, Hipnoză clinică şi Ericksoniană, Psihoterapii cognitiv-comportamentale, Aplicaţii clinice ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale ş.a. Este psihoterapeut, formator şi supervizor în hipnoza clinică, eriksoniană şi psihoterapie cognitiv-comportamentală. A realizat şi publicat numeroase articole ştiinţifice, studii de cercetare şi volume de specialitate privind psihologia clinică şi psihoterapia. În 2008 a fost distinsă cu premiul Academiei Române „Constantin Rădulescu Motru”, pentru lucrarea „Consiliere şi psihoterapie în situaţii de criză”.

Barbara Crăciun este conferențiar universitar, doctor în psihologie în cadrul Departamentului de Psihologie și Psihoterapie, Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti. Predă următoarele discipline: Bazele Terapiei Cognitiv-Comportamentale, Metodologia cercetării în psihoterapie, Psihologie evoluţionistă, Elemente de psihologie clinică şi psihosomatică, Psihodiagnoză clinică etc. De asemenea este psihoterapeut şi formator–supervizor în domeniul psihoterapiei şi consilierii cognitiv-comportamentale, cu stagii de pregătire în Hipnoză clinică și eriksoniană, Terapia prin acceptare şi angajament (ACT) şi mindfulness. Din 2014 conduce Asociaţia de Psihofarmacoterapie şi Ştiinţe Cognitive, coordonând programe de formare profesională în psihoterapia cognitiv-comportamentală. A publicat mai multe cărţi şi a realizat mai multe proiecte de cercetare care au fost materializate în numeroase articole ştiinţifice în reviste de specialitate interne şi internaţionale şi este membru fondator şi director executiv al Revistei Romanian Journal of Cognitive-Behavioral Therapy and Hypnosis http://www.rjcbth.ro/.

Workshopul are ca obiectiv general explorarea, înţelegerea şi utilizarea procesului cognitiv-comportamental tradiţional cât şi a procedeelor specifice celui de al treilea val, respectiv tehnica mindfulness, ca practici valide în ameliorarea stresului şi creşterea rezilienţei personalului militar.

Este cunoscut faptul că strategiile cognitiv-comportamentale au o contribuţie importantă în rezolvarea a numeroase probleme cu care se confruntă indivizii pe parcursul vieţii lor, atât în mediul militar cât şi în cel civil. Procesul cognitiv-comportamental aduce schimbări semnificative în viaţa oamenilor, multe dintre acestea fiind reflectate de recâştigarea şi/sau dezvoltarea comportamentelor funcţionale şi reziliente.

Intervenţia de tip mindfulness mizează pe o serie de elemente precum intenţia, atenţia, concentrarea şi atitudinea subiecţilor, travaliul practic desfăşurându-se prin intermediul acestora. Considerată în literatura de specialitate ca fiind o tehnică importantă, intervenţia de tip mindfulness aduce oamenilor prin obiectivitatea aplicabilităţii sale o înţelegere profundă a experienţelor de viaţă şi le permite acestora să acţioneze în noi modalităţi, obţinând astfel o creştere a nivelului de autocompasiune şi a celui de rezilienţă.

Workshopul se adresează atât personalului militar cât şi studenţilor şi masteranzilor de la psihologie, psihologilor, tuturor celor interesaţi de cunoaşterea şi experimentarea procesului cognitiv-comportamental funcţional şi modern.

Formator: prof. univ. dr. Mihaela Rus (Universitatea ,,Ovidius” din Constanța)

Temă: Factori de risc în accident și comportamente disfuncționale în trafic

*Se acordă 2 credite în specialitatea psihologia transporturilor și psihologie aplicată în domeniul securității naționale.

Prof. univ. dr. Mihaela Rus este președinte al Asociației PsihoTrafiQ, absolventă a Facultății de Psihologie și Științele Educației, Specializarea Psihologie, din cadrul Universității “Babeș Bolyai”, Cluj Napoca. În anul 2009, aceeași Universitate îi acordă titlul științific de doctor în psihologie, domeniul Psihologia muncii, industrială și organizațională. În prezent este profesor universitar la Universitatea Ovidius din Constanța, ocupând și funcția de prodecan.

Este autoare a unor cărți de specialitate și a peste 60 de studii și articole, publicate atât în țară cât și în străinătate. Este psiholog principal cu drept de supervizare în specializările psihologia muncii, organizațională și servicii, psihologia transporturilor, conferit de Colegiul Psihologilor din România și a susținut numeroase workshop-uri de formare profesională în cadrul conferințelor naționale și internaționale de psihologie, având peste 19 ani de expertiză în domeniul psihologiei transporturilor și psihologiei muncii.

Accidentul rutier figurează printre primele cauze de mortalitate din lume, după bolile cardio-vasculare și cele produse de diferite tumori. Factorii care concură la producerea accidentelor rutiere sunt de două categorii: factorii interni și factorii externi . Din categoria factorilor externi amintim: starea tehnică a autovehiculului, starea căii rutiere, condițiile meteorologice și de vizibilitate. Atunci când vorbim de factorii interni ne raportăm la conducătorul auto, producerea accidentelor rutiere fiind nemijlocit legată în proporție de peste 70% de capacitatea de conducere a celui aflat la volan.Totalitatea factorilor perturbatori ai capacității de conducere sunt de fapt elemente predispozante pentru accident. Starea de oboseală, consumul de alcool, droguri și medicamente sunt unii din factorii facilitatori ai vulnerabilității conducătorului auto față de accident. Willian Haddon(1981) realizează o matrice de indentificare a acestor factori de risc, inainte și după accident, în relația conducător auto-autovehicul-mediu.

Prezentul workshop are ca scop analiza și identificarea împreună cu participanții la workshop a factorilor de risc în accidentele rutiere, precum și a unor situații disfuncționale din trafic, pornind de la analiza unui chestionar a atitudinilor disfuncționale în trafic, prezentând totodată metodele de intervenție specifice pentru modificarea acestor atitudini disfuncționale.

Competențe profesionale:

• Cunoaşterea aspectelor legate de psihologia traficului, accident, factori favorizanți, atitudini în trafic;
• Cunoașterea aspectelor legate de prevenția și intervenția în dezvoltarea atitudinilor funcționale în trafic;
• Cunoașterea rolului psihologului în pregătirea și formarea conducătorilor auto, precum și gestionarea situațiilor de accident.

Formatori: traineri Akane Yoshida (SUA) și Franny Steward (Australia)
Temă: Coaching emoțional pentru copiii personalului militar
*Se acordă 2 credite în specialitatea psihologie clinică și psihologie aplicată în domeniul securității naționale.
Akane Yoshida - USA (MSc, PGCE, BA (Hons)) este trainer practicant certificat în coaching emoțional, atestată de către Emotional Coaching UK, având o experiență de peste opt ani ca profesor specialist în sprijin educațional în școli internaționale, lucrând, în special, cu copii cu vârste cuprinse între 3-15 ani, precum și cu familiile acestora. În prezent își desfășoară activitatea la American International School of Bucharest, în cadrul căreia are ca responsabilitate consilierea profesorilor și a părinților pentru optimizarea performanței la clasă, facilitarea învățării și pentru o dezvoltarea emoțională sănătoasă a copiilor, bazându-se pe tehnicile specifice coachingului emoțional.

Franny steward

Franny Steward - AUS (BA Hons, Psychologyst) este trainer practicant certificat în coaching emotional, atestata de către Emotional Coaching UK, psiholog clinician, atât practicant cât și cercetător, cu o bogată experiență în lucrul cu copii, adolescenții și familiile acestora. În ultimii 3 ani și a desfășurat activitatea în calitate de consilier școlar în școli internaționale având ca domeniu de activitate optimizarea personală a profesorilor și părinților, sprijinindu-i în învățarea și aplicarea metodelor și tehnicilor de coaching emoțional în interacțiunile lor zilnice cu studenții și copiii.

Coachingul emoțional este o abordare modernă, de tip evidence-based, ce poate fi folosită în orice situație sau context, bazată pe cercetările lui John Gottman în cadrul Bath Spa University din Marea Britanie.

Coachingul emoțional, indiferent de categoria de vârstă căruia i se adresează, are ca obiectiv dezvoltarea deprinderilor necesare pentru un bun control al impulsurilor, amânarea gratificării imediate, optimizarea reglajului emoțional în situațiile relaționate cu stresul și evenimentele traumatice și focusarea atenției pentru timp îndelungat. Toate aceste deprinderi odată formate, au ca efect creșterea rezilienței, îmbunătățirea performanțelor academice, creșterea asertivității și îmbunătățirea calității vieții.

Workshopul este calibrat pe nevoile participanților, cu un limbaj accesibil, fiind astfel conceput încât să faciliteze asimilarea rapidă a principiilor și tehnicilor specifice coachingului emoțional. După o scurtă introducere în care vom discuta despre ce este coachingul emoțional și fundamentul științific al acestuia, cea mai mare parte a timpului va fi dedicată părții practic-aplicative, pe însușirea și exersarea tehnicilor de coaching emotional specifice lucrului cu copiii.

Formator: psihoterapeut Roxana Nicolau
Tema: Corectarea și reglarea experiențelor emoționale în domeniul militar - Aplicații ale Terapiei centrate pe scheme
*Se acordă 2 credite în specialitatea psihoterapie și psihologie aplicată în domeniul securității naționale.
Oamenii sunt atrași de profesiile militare din diferite motive și odată ce accesează acest domeniu ajung să lucreze într-un sistem complex ce funcționează pe baza regulilor ferme, a ierarhiei, a coeziunii de grup, a limitelor - toate acestea cu efect imediat asupra experiențelor emoționale.Workshopul oferă o prezentare succintă privind conceptele de bază ale Terapiei centrate pe scheme și cum anume pot fi utilizate atunci când specificul profesiilor militare poate afecta strategiile de coping ale persoanelor implicate în sistem.

Prof. univ. dr. Ion Dafinoiu (Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași)

Ion Dafinoiu este profesor universitar emerit în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației (Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași), unde predă Psihoterapie și consiliere și Psihodiagnostic clinic.

Profesorul Dafinoiu deține titlul de doctor în psihologie încă din anul 1996, cu teza ,,Rolul expectanțelor în evoluția comportamentului sugerat”. Principalele domenii de interes științific sunt: psihoterapia, hipnoza clinică, sugestibilitatea hipotică și non-hipnotică.

Este autorul a numeroase cărți și articole științifice în prestigioase jurnale națioanle și internaționale. Este membru fondator și președinte al Asociaţiei Române de Hipnoză Clinică, Relaxare şi Terapie Ericksoniană.

Durerea este o construcție personală, ea ne însoțește pe fiecare dintre noi de la naștere până la sfârșitul vieții. Deși perspectiva medicinii occidentale asupra durerii este una preponderent somatică, biologică, majoritatea cercetărilor știintifice din ultima vreme subliniază rolul factorilor psihologici: ,,Durerea este totdeauna subiectivă. Este indiscutabil o senzație care apare într-o parte sau mai multe părți ale corpului, dar ea este totdeauna neplăcută și de aceea este și o experiență emoțională” (Merskey et al., 1994, p. 209–14).  Durerea este deseori trăită în absența unei patologii sau vătămări din motive psihologice sau emoționale, de aceea ,,durerea este ceea ce spune pacientul că este” (McCaffrey and Beebe, 1989). Teoria porții de control lansată de Melzack & Wall și dezvoltările ei ulterioare propun un tablou coerent al felului în care factorii biologici și psihosociali sunt implicați în apariția și terapia durerii.

După o scurtă trecere în revistă a mecanismelor neuropsihologice ale durerii, autorul prezintă o serie de recomandări pentru utilizarea hipnozei și imageriei mentale în managementul durerii precum și tehnicile hipnoterapeutice cele mai utilizate în acest domeniu. Informațiile teoretice sunt ilustrate prin prezentarea unor cazuri clinice și demonstrații practice.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca)

Mircea Miclea este profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și coordonator de doctorat la școala doctorală de Științe Cognitive Aplicate. Prof. Miclea este psiholog principal cu experiență vastă de practician și formator în psihoterapie, fiind titular în cadrul UBB la mai multe discipline de specialitate și formator pentru alte cursuri acreditate de Colegiul Psihologilor din România.

Mircea Miclea este directorul unui centru privat de cercetare-dezvoltare în domeniul psihologiei, Cognitrom, unde a coordonat dezvoltarea mai multor platforme inovatoare de evaluare și intervenție psihologică computerizată pentru copii, adolescenți și adulți utilizate la nivel național, în instituții publice și private. Prof. Miclea este autor și coautor la numeroase lucrări științifice publicate în jurnale naționale și internaționale și membru fondator al jurnalului științific “Cognition, Brain, Behavior: An Interdisciplinary Journal”.

De curând, prof. univ. dr. Mircea Miclea este și laureatul Premiului Elisabeth Pilkington Rațiu pentru Sănătate Mintală 2017, o recunoaștere pentru „contribuția la dezvoltarea și promovarea intensivă a cercetării în domeniul Psihologiei, susținând avansarea cunoașterii precum și formarea tinerilor cercetători și specialiști“.

Tehnologiile digitale oferă șansa resetării psihoterapiei, astfel încât ea să corespundă cerințelor generației digitale și condițiilor de viață din secolul 21. Ele nu oferă doar o nouă formă de livrare a terapiei, ci o schimbare de paradigmă. Prezentarea arată care sunt schimbarile  de paradigma și care este stadiul actual al cercetărilor implementaționale și de eficacitate referitoare la terapia prin platforme online. Se arată care este potențialul acestor platforme pentru recuperarea psihologică a militarilor din teatrele de operații. Se ilustrează prin soluțiile dezvoltate deja, Depreter și Paxonline.

Prof. univ. dr. Eugen Avram (Universitatea din București)

Eugen Avram este prof. univ. dr. (din anul 2014), Director Departament Psihologie (din anul 2012), conducător de doctorat (din anul 2017) la Universitatea din București. Este fondator și coordonator (din anul 2014) al programului de master ,,Psihologia sănătății – cercetare clinică și optimizare comportamentală”.

Predă cursuri din aria psihologiei sănătății, managementului organizațional și psihologia personalității. Contribuțiile editoriale se înscriu în domeniile: psihologia sănătății, psihologie organizațională, personalitate. Cercetările efectuate vizează percepția riscului, comportamentul de siguranță. Lucările realizate sunt citate în studiile de profil (H-index = 5). Contribuțiile editoriale includ: 5 studii în reviste indexate Web of Science, 31 cărţi (4 unic autor, 1 autor principal, 1 autor secund, 2 autor III), 23 cărți coordonator, 65 capitole în volume colective. De asemenea, a participat în 6 proiecte de cercetare și 6 proiecte de dezvoltare.

Prezentarea valorifică contribuțiile domeniului sănătății și siguranței ocupaționale în contextul cunoașterii psihologice a personalui militar.

Modelul de evaluare psihologică în selecția personalului militar include un spectru mai larg de constructe, precum: competențe, simptome, factori psihologici care influențeaza starea de sănătate. Modelul de evaluare psihologică periodică a personalului militar poate include mai pregnant contribuțiile psihologiei sănătății ocupaționale, legislației în domeniul sănătății si securității în muncă. Domeniile de referință principale pe care dorim a le prezice sunt: comportamentul performanțial vs. slaba capacitate de răspuns la cerințele muncii, comportamentul de siguranță în muncă vs comportamentul riscant în muncă, cooperarea vs. necooperarea în relațiile profesionale, disciplină vs. indisciplină, starea de bine vs forme de disconfort semnificativ în contextul profesional.

Două arii de evaluare vor fi puse în discuție: (1) Evaluarea factorilor de risc comportamental - impactul potențial al individului asupra organizației; (2) Evaluarea vulnerabilității - impactul factorilor de mediu profesional asupra salariatului. În final, se arată importanța includerii în modelul de evaluare a demersului de transfer a datelor de la profilul psihologic către contextul muncii - cerințe și situații de muncă.

Medic, psihoterapeut & coach Nadia Gorduza

Nadia Gorduza, Medic Psihoterapeut & Coach, EMBA, www.idtherapy.ro. A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila” din Bucureşti în 2000 şi EMBA ASEBUSS în 2007. Este certificată la nivel internaţional ca trainer şi psihoterapeut în Terapie de Expunere Virtuală, Terapie de Cuplu prin Metoda Gottman şi Psihoterapie Scurtă Strategică.

Reprezintă în România Virtually Better Inc, Atlanta USA, primul institut de cercetare şi dezvoltare programe de "Virtual Exposure Therapy" pentru terapia Fobiilor Specifice, Adictilor, PTSD, Mindfulness şi Relaxare și The Gottman Institute Seattle SUA, renumit la nivel mondial pentru terapia de cuplu şi parenting. A absolvit High Clinical Master în Psihoterapie Strategică la Institutul de Psihoterapie Scurtă Strategică din Arezzo, Italia. A fondat Id Therapy Bespoke Treatment Center (www.idtherapy.ro), primul centru de soluţii psihoterapeutice personalizate, consultanţă psihologică şi corporate din România creat pe conceptul inovativ de "bespoke medicine".

Scientific Committee

Eugen Avram

Tudorel Butoi

Ticu Constantin

Daniel David

Dragoş Iliescu

Vasile Marineanu

Bradley Poppen

Marian Preda

Ciprian Răulea

Alin Sava

Jeffrey Yarvis

Marian Zulean

Organizing Committee

Vasile Marineanu

Adrian Prisăcaru

Cristian Popescu

Iulian Ţăranu

State of the art

COL. Jeffrey S. Yarvis

COL Jeffrey S. Yarvis, PhD is a published social work and military scholar in the field of psychological trauma for nearly 30 years, has practiced internationally with disaster, domestic violence, child abuse, sexual abuse, accident, and war-induced trauma across many different cultures and populations. He has received numerous honors for his humanitarian efforts to include 2008 Uniformed Services Social Worker of the Year, 2008 U.S. Army Social Worker of the Year, numerous decorations to include the Bronze Star Medal, Combat Action Badge and induction into the Order of Military Medical Merit. He received the US Army’s Alpha proficiency designator as a full professor and military scholar in social work. COL Yarvis is currently the Deputy Commander for a medical center caring for 1/8 of the active US Army and senior behavioral health officer on his base. He also is an adjunct professor of social work at the University of Southern California.

Conference Presentation: Reintegrating Returning Warriors and the Subtleties of PTSD

Partnering with our international colleagues has enabled all participants to better address psychological injuries and the reintegration of soldiers into the workplace and their families. Understanding posttraumatic stress disorders and early intervention are key to the reintegration process.

A growing literature addressing the issue of subthreshold posttraumatic stress disorder (PTSD) has appeared in recent years. However, only a small portion of this growing literature base represents empirical investigations of subthreshold PTSD and its implications. Further, the reliance on the categorical and diagnostic models of psychiatric disorders has lead to a lack of investigations into the study of the posttraumatic sequelae that fall short of full criteria for PTSD. Providers have observed substantial disability, depression and alcohol use as well as a great need for health care has been well studied for veterans with PTSD, but these associations have not been well studied in the subthreshold population. Few studies have examined the role of comorbidty and impairment in veterans with subthreshold PTSD.

Understanding how to leverage evidenced-based practice in combating the effects of so-called war-induced trauma spectrum disorders is vital in addressing the “invisible wounds” of war.

Dragoş Iliescu

Dragoş Iliescu is a Professor of Psychology with the University of Bucharest (Faculty for Psychology and Educational Sciences). He has been active as a scientific consultant for the past 15 years, being involved in and having led important consultancy projects in Romania and other countries, mainly in Eastern Europe. In Romania, he has founded the Psyence Group, a group of scientific researchers active in several applied domains, such as test publishing, consumer psychology, management consultancy, educational testing, and occupational and vocational counseling. His research interests group around two large domains: applied psychology in the occupational and human resources area, and psychological assessment, tests and testing (with an important cross-cultural twist). Dragoş Iliescu is the immediate Past-President of the Romanian Association of Industrial and Organizational Psychology (APIO) and the President-Elect of the International Test Commission (ITC), having also served in time in other capacities for the International Test Commission.

Conference Presentation: Assessing Psychological Suitability for High-Risk Military Jobs

Behavioral assessment for high-risk military jobs has a strong psychological component. Psychological assessment contributes with important data to decisions regarding the suitability of a prospective candidate for engaging in such high-risk activities. Several psychological variables have been shown to be related to important criteria for high-risk military jobs, such as performance, adaptability, psychological resilience, etc. These variables are pooled from all areas of assessment and comprise cognitive abilities, personality, motivation, coping styles and behavioral patterns. However, there is no consensus as yet regarding the approach to the measurement and decision integration of these variables. This presentation will focus on an overview of said predictor variables, and said criteria and will discuss the several approaches taken so far to their integration in personnel decisions, arguing for psychological adaptability as a paramount criterion in any such assessment or decision.

Bradley Poppen

COL. (Dr) Bradley Poppen is the Director of Human Factors at the Joint Personnel Recovery Agency, where he serves as the Department of Defense’s Senior Survival, Evasion, Resistance and Escape (SERE) Psychologist. His office develops guidance for how the DoD plans, prepares for, and responds to personnel recovery events involving the isolation or captivity of DoD or other US personnel. He provides psychological expertise regarding the dynamics of captivity and isolation, the psychological impacts of captivity on the individual and how they cope and adapt in the captivity environment, support to isolated personnel and their families, and the reintegration of former hostages or prisoners of war back to work, family and society upon their return from captivity.

Conference Presentation: Principles of Post-captivity care

Individuals held hostage or in captivity may experience a variety of potentially traumatic events. Upon their return from captivity, these people face a common set of psychological needs and challenges. Understanding these needs and challenges, and successfully applying the principles of post-captivity psychological care, maximize the probability these survivors can return to healthy functioning while experiencing minimal negative psychological impacts. Individuals who have survived captivity are normal people who have survived an abnormal event, and tapping into their inherent resilience and adaptability are keys to a healthy recovery. These same principles of post-captivity care can serve as a working model to assist individuals facing a wide variety of other potentially traumatic life events.

Daniel David

Daniel David, Ph.D., is Director of Research and a Diplomate/Supervisor at the Albert Ellis Institute (AEI). He holds the Aaron T. Beck Professorship at Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania. Dr. David is the President/Director of the International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, as well as an adjunct professor at the Mount Sinai School of Medicine, Department of Oncological Sciences, in New York. Dr. David is the founding editor of the Journal of Cognitive Behavioral Psychotherapies, and the founding director of the ”Babeş-Bolyai – PsyTech” Psychological Clinic. He serves as President of the Romanian Board of Psychologists, Cluj Branch, President of the National Commission for Clinical Psychology and Psychotherapy on the Romanian Board of Psychologists, and President of the Professional Commission in the Romanian Association of Cognitive and Behavioral Psychotherapies.

Conference Presentation: Cross-cultural aspects of Clinical Psychology

In a globalized worlds, when cultures and people from various cultures interact more and more one another, the role of cross-cultural psychology is fundamental. In this presentation, I will explore some of the cross-cultural psychology developments, with implications for clinical assessment and interventions (e.g., counseling/clinical psychology/psychotherapy). Examples relating the psychology of Romanian people will be discussed.

Tudorel Butoi

COL. (retired) Tudorel Butoi is Professor at the “Spiru Haret” University, Bucharest, Senior Clinical Psychologist, and Forensic Psychologist. He is a licensed practitioner in Psychology and Law and Ph.D. in Legal Psychology. For the past 35 years, he has been active as an expert in detecting simulated behavior and in polygraph examination, being the specialist who brought the polygraph to Romania for the first time. He brought an important contribution to the theory and practice of forensic techniques and in the specific areas of the domain, offering expertise in the fields of Criminalistics and Penal Investigation. He is the author of many handbooks, studies and research papers in the fields of psychology, behavioral sciences and law.

Conference Presentation: Deception in Clinical Assessment

The purpose of this presentation is to familiarize the public with the utilization of the polygraph or, as it is more referred to, the lie detector in the investigations. Basically, the polygraph examination uses mechanical and electronic instrumentation to graphically record the physiological changes that take place in personsquestioned under controlled conditions. Changes in cardiovascular activity, respiratory activity and galvanic skin reflex are recorded on a moving chart as the examiner asks the subject specific questions. These charts are then evaluated to determine whether the person’s answers present modifications showed in the diagrams by the emotional parameter in the presence of the critical neutral or control stimuli.

Vasile Marineanu

COL. Vasile Marineanu is the Head of Behavioral and Social Research Center, Romanian MOD and Adjunct Professor at the University of Bucharest. He is a licensed practitioner and Ph.D. in Psychology, as well as an Air Force Academy graduated.

His scientific work includes publications and research projects in the fields of Military Psychology, Organizational Diagnosis, Psychological Operations, Clinical Psychology, and Cognitive and Behavioral Psychotherapies. In practice he is a principal psychologist, involved in clinical evaluations and specialized psychological interventions such Cognitive Behavioral Therapies with active duty military personnel as well as veterans.

COL. Marineanu has over 15 years of experience in operational psychology, acquired during the operations in Bosnia-Herzegovina (1997), Kosovo (2000, 2002, 2004), and Afghanistan (2010). Between 2005 and 2008, he worked with NATO Rapid Reaction Corps in Valencia, Spain. Since 2014 he has been the Romanian national liaison officer for mental health at the NATO Centre of Excellence for Military Medicine.

Conference Presentation: The current state of Romanian military psychology, evolution and perspectives

This paper aims to make an analysis of the Romanian military psychology current state. It focuses on the conceptual development underpinning its current and future operational and clinical applications, in order to increase the effective human and organizational resource management, the individual and group performance, and to ensure effective operational stress control. This will offer a scientific framework for the structural and procedural changes in the field of military psychology, including current policies and regulations, through the mainstreaming of human behavior from the perspective of its social and individual determinants. The theoretical, methodological and practical aspects will be completed with examples of activities that impact on behavioral and organizational health in the military.

Marian Zulean

Marian Zulean is a vice-dean for research at the Faculty of Public Administration and Business and the coordinator of the social science department at the Institute for Advanced Research-University of Bucharest (ICUB). He teaches public policy analysis, national security policy and military sociology. He holds a MPIA (University of Pittsburg), a doctorate in Sociology (University of Bucharest), a postdoctoral Fulbright Fellowship (University of Maryland). He was a military officer within the Romania MoD.

Conference Presentation: Emergency preparedness in Romania: dynamics, shortcomings and policy proposals

The research paper aims to describe the risks and institutions dealing with disasters, to assess the emergency preparedness, the uses of Foresight Methodology approaches and to discover the shortcomings of the Romanian Emergency System. The empirical study - designed as a reality check- focuses on the perception of the local leaders of the emergency system regarding the most probable risks, and the uses and utility of long-term strategic planning and foresight methodologies, using the Delphi technique.

Alin Sava

Florin A. Sava received his Ph.D. in psychology from Babes-Bolyai University of Cluj-Napoca, Romania in 2005 with a thesis focusing on teacher-student interaction from a social cognition approach. Currently, he is a professor of Psychology at West University of Timisoara, Romania and the coordinator of the Social Cognition and Personality Psychology Lab. His main two administrative experiences are related to management (Chair of Psychology Department, since 2008), and to research agencies (the representative person for Psychology and Psychotherapy in the Romanian National Science Foundation, from 2009 to 2013). His research interests are related to implicit social cognition and personality psychology. He is currently a member of the executive committee of the European Association for Personality Psychology and a visiting scholar at the University of North Carolina at Chapel Hill, USA.

 Conference Presentation: Implicit and Explicit Personality Assessment in the Context of Personnel Selection

Misattributions people make about their own reaction to ambiguous stimuli can be used to measure personality self-concepts implicitly. On the basis of a semantic misattribution priming paradigm [semantic misattribution procedure (SMP)], we assessed the implicit personality self-concept related to three dimensions included in the Big-Five model: conscientiousness, neuroticism, and extraversion. Across three studies (N1 = 98, N2= 140, and N3 = 135), the SMP was robustly related, in the expected direction, to individual differences in self-reported personality questionnaires and managed to predict both self-reported and objectively measured behaviours. The main advantage of SMP over classical explicit measures of personality is its higher resistance to social desirability tendencies, although its psychometric properties are somewhat lower than those pertaining to explicit measures of personality. Finally, comparisons of our results with studies that used other implicit measures of personality self-concept indicate that the SMP has higher criterion validity. Implications for psychological assessment in military context are discussed.

Workshops

W1 – Building Resilience for High-risk Missions: 2 hours

Trainer: COL. Jeffrey Yarvis, Ph.D., Carl R. Darnall Army Medical Center, Texas

Workshop’s Objective: To bring together practitioners in behavioral sciences, in order to discuss the theoretical framework of building resilience in the military and establish an interdisciplinary approach of resilience concept emphasizing the physical, mental, spiritual and social components.

W2 –Trans-cultural Aspects of Clinical Psychology: 2 hours

Trainer: Assistant Professor, Silviu MATU, Ph.D., “Babes-Bolyai” University of Cluj-Napoca

Silviu-Andrei Matu, Ph.D., is a young researcher and senior assistant professor at the Department of Clinical Psychology and Psychotherapy (www.clinicalpsychology.ro), and member of the International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health (www.psychotherpy.ro), both at Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca. His main areas of expertise are related to evidence-based treatments, cognitive emotion regulation, and technology enhanced mental health services. He has published several articles, chapter and books related to clinical research and practice, both national and international. He has also authored or co-authored other research reports, psychological test translations, and book reviews. He also had several presentations at international prestigious conferences in his field, such as the Annual Congress of the European Association of Behavioral and Cognitive Therapies, and the International Congress of Cognitive Therapy.

Workshop description:

The workshop will focus on understanding the key factors that should be taken into account when working in clinical contexts with patients coming from different cultural background. Cognitive-behavioral therapy will be the main approach, in an evidence based-paradigm. The workshop will also tackle cross-cultural variations in the epidemiology and the symptomatology of mental disorders and present practical techniques to facilitate the cultural accommodation of psychotherapeutic strategies. To facilitate learning, the workshop will be informative but also interactive.

Workshop’s objectives:

1. Understand the impact of cultural level factors on the psychotherapeutic relationship, process and outcomes;

2. Identify important variations in the symptomatology of mental disorders in relation to cultural differences.

3. Accommodate cognitive-behavioral treatment strategies to cross-cultural clinical contexts.

W3 – Assessing Risk Factors in Traffic Psychology: 2 hours

Trainer: Associate Professor Ciprian RĂULEA, Ph.D., University of Sibiu

Workshop’s Objective: To teach participants about risk factors in traffic psychology and practice the development of their assessment skills.

W4– Strategies for the identification of organizational risk; analyzing the psycho-social risk factors: 2 hours

Trainer: Professor Ticu CONSTANTIN, Ph.D., “AI Cuza” University of Iaşi

 Ticu Constantin is Professor at The ”Alexandru Ioan Cuza” University at Iaşi, Faculty of Psychology and Educational Sciences, at all the academic levels: bachelor programs, masters programs, doctoral school, post university programs. He is also a Ph.D. thesis coordinator since 2009, Head of The Department of Doctoral Studies, Faculty of Psychology and Educational Sciences. He held the position of project manager for 3 international projects and 5 national projects, and he was a team-member in other 23 research projects. He published 8 books (4 coauthored), over 88 studies in professional journals, and presented 60 papers at national and international conferences.

He has been active as a consultant in the evaluation, management and optimization of the organizational change and development processes. Also, he has been accredited by the Psychologists Collegium of Romania as Trainer in organizational diagnosis (The Analysis of the Organizational Climate), and in psychological assessment of the individuals (Psychological Assessment of the Employees), being the author and developer of some tools for psychological assessment (www.psihoprofile.com) and for organizational diagnosis (www.sistemeco.ro).

By reviewing the existing scientific data regarding the assessment and prevention of risks of a physical nature (security and work safety), of the individual psychological mechanisms involved in risk taking (perceptions and individual risk taking), or the importance of the collective factors involved in the perception of risks (the culture and the climate of work safety), we will briefly analyze the efficacy of the existing interventions involved in reducing the costs associated to professional accidents and illness on three levels (technical, psychological, cultural). We propose the analysis of a new type of risk that can influence organizational activity, namely the psychosocial risk (Clarke & Cooper, 2004).

Together with the participants to our workshop, we will discuss a possible model to analyze the internal psychosocial risk factors, and we will asses a standardized methodology that can be implemented in military units. In the team-based activities, we will analyze the results obtained using this methodology inside a public institution in order to see which are the main conclusions that can be drawn based on such data, and to identify the empirical bases of a set of possible interventions aimed at reducing risks associated to the identified mentioned factors.

At the end of the workshop, participants will have an integrated, comprehensive picture of the ways in which risk assessment can be done in organizations, and a better understanding of the “psychosocial risk factor” concept. More, they will become acquainted with a possible assessment methodology for analyzing such risks, and will be familiarized with the main practical data resulting from such an endeavor, conclusions that could serve at defining organizational intervention strategies.

W5 – Mental Health Rehabilitation: 2 hours

Trainer: COL. Bradley Poppen, Ph.D., Human Factors Joint Personnel Recovery Agency, Washington

Workshop’s Objective: To provide an overview of the reintegration and rehabilitation process for individuals who faced physical and psychological trauma in captivity, in order to be able to apply the principles of Psychological Decompression during post-captivity care and to discuss complicating factors.

Workshop’s Objectives:

1. Understand the underlying principles, procedures and goals of post-captivity support

What does the psychological literature say about recovery from potentially traumatic events, and how does this inform post-captivity care?

2. Understand the role of behavioral health professionals when supporting post-captivity care

What unique roles to behavioral health professionals have in post-captivity care? What type of specialty training/qualifications do mental health professionals need to support individuals coming out of captivity?

3. Understand the psychological needs of individuals coming out of captivity

What are the common needs of individuals coming out of captivity? Are these similar to, or different from, the psychological needs of survivors of other potentially traumatic experiences?

4. Understand the need for, and be able to explain, the decompression protocols

5. Explain some of the common problems encountered during post-captivity care

Understand how actions, even if taken under the best intentions, by family, media, and senior military or governmental leaders can impact the healthy recovery of the person coming out of captivity.

W6– Occupational Health Psychology: 2 hours.

Trainers: Professor Eugen AVRAM, Ph.D., Professor Dragoş ILIESCU, Ph.D., University of Bucharest;

 Eugen Avram is the Director of the Department of Psychology, University of Bucharest and he coordinates a Master in Health Psychology – Clinical Research and Behavioral Optimization.

His scientific work includes publications and research projects in the fields of clinical assessment, clinical research, occupational health, counseling and cognitive-behavioral psychotherapy.

Occupational Health Psychology (OHP) deals with the psychological aspects related to the promotion and maintenance of the highest possible degree of safety and wellbeing (physical and mental) of employees. It focuses on prevention, risk control and adaptation, but also on treatment and rehabilitation. Most if not all its effort is geared towards some way or another of understanding and dealing with “stress”.

This workshop will offer an introductory view of OHP, presenting some of its fundamental theories, and explaining how these theories can be used to implement, if not evidence-based, then at least theory-driven interventions in the workplace. We will discuss such leading models as the Job Demands-Resources model, and will focus on a number of antecedents (e.g. job characteristics such as extended work hours, role ambiguity, job insecurity and others) and a number of outcomes (such as burnout and engagement). The workshop will also present ways in which to use utility analysis as a mode of ‘selling’ OHP ideas and programmes to stakeholders, and some application on safety management.

At the end of the workshop, participants will have a better understanding of the psychological mechanisms in the area of occupational health, will be more aware of the ways in which psychology as a science and practice can contribute to workplace wellbeing and will understand how to approach utility analyses in the domain of OHP.

Sections

Assessment and Motivation of Human Resources

Organizational Diagnosis and Human Factors Role in Performance of Complex Teams

Resilience and Psychological Intervention in Crises and Force Deployment

Agenda