Stai la coadă în supermarket și în ciuda marcajelor de respectare a distanței, persoana din
spate mai are puțin și se lipește de tine. În mijloacele de transport în comun, unele persoane
poartă mască doar de formă, sub nas sau bărbie. Ba se mai așază și unii lângă alții, fără a respecta
distanța. Acest din urmă gest este de înțeles, întrucât pur și simplu, nu există suficiente garnituri
de tren/metrou sau autobuze, iar oamenii chiar nu au unde să se așeze pentru a respecta distanța.
Suntem sfătuiți să lăsăm să treacă un autobuz sau metrou aglomerat și să așteptăm altul, dar
timpul trece și întârzii la muncă.
Această situație este de înțeles, dar ce ne facem cu restul? De ce nu se poartă
corespunzător masca? De ce unele persoană refuză s-o poarte? De ce oamenii se înghesuie la
coadă la supermarket, unde e suficient loc? De ce se ignoră restricțiile, care până la urmă, au fost
implementate pentru a ne proteja sănătatea?
Parcă în ultimele luni, populația s-a împărțit în două mari categorii: cei care respectă măsurile și
cei care refuză s-o facă, din varii motive, motivația fiind strâns legată de anumite convingeri:
1. „Virusul nu există, este o manipulare, o conspirație globală.” – oricât de hilar ar părea, mulți
sunt convinși că așa stau lucrurile, că boala este o invenție pusă la cale pentru a servi unor
interese oculte. Această idee este alimentată de numeroasele fake-news-uri, apărute pe fondul
lipsei de informație. De aceea, este important să ne informăm numai din surse oficiale.
2. „Virusul există, dar nu este atât de periculos precum se susține.”
Dacă măsurile respectate până acum au restrâns răspândirea virusului, oamenii s-au convins că
virusul nu este așa periculos cum se susține, că provoacă o banală răceală, care poate fi mai
gravă doar în cazul pacienților în vârstă și cu comorbidități. Cei cu această convingere nu iau în
calcul posibilitatea de a dezvolta o formă gravă a bolii sau de a transmite virusul fix acelor
persoane vulnerabile.
„Pe de o parte, avem un nivel de neîncredere interpersonală, unii în ceilalți, și o neîncredere
mare în instituții. Iar automat încrederea în comunicarea pe care o fac instituțiile este pusă sub
semnul întrebării.
A doua cauză este nivelul de alfabetizare științifică foarte scăzut. În 2010, când am scris
Psihologia poporului român, a fost un studiu care arăta că 42% dintre români considerau că
practic soarele se învârtește în jurul pământului și alte lucruri aberante.
Pe lângă aceasta, să ne amintim că acum avem 42% dintre tineri care au o anumită formă de
analfabetism funcțional, iar asta nu s-a întâmplat din acest an.
Și atunci, combinând aceste trei lucruri nu trebuie să ne mire că teoriile conspirației înfloresc în
România. Ele există în orice țară, dar apare întrebarea cât de influente sunt? În România, sunt
foarte influente, și din cauza acestor trei factori.”- explică psihologul Daniel David, rectorul
universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, într-un interviu pentru HotNews.ro.
3. Mai există o categorie de persoane, cei care au respectat cu strictețe măsurile o perioadă, dar a
căror toleranță față de situație a scăzut în timp. Persoane care s-au săturat să fie mereu în alertă,
care la începutul pandemiei își făceau multe griji, respectau toate regulile, dar care cu timpul, au
lăsat garda jos, susținând că „Dacă e să-l iei, îl iei oricum, până la urmă toți vom face boala.”
E posibil să se întâmple așa, dar de ce să nu facem câteva lucruri simple, aflate sub controlul
nostru, pentru a evita răspândirea virusului?
Este esențial să înțelegem că respectând măsurile acum, limităm răspândirea coronavirusului,
protejându-ne și protejându-i pe cei din jur.
Sursă:
https://www.hotnews.ro/stiri-lumea_in_schimbare-24164467-care-este-efectul-psihologic-pandemiei-
coronavirus-cum-putea-arata-normalitatea-post-covid-intalnire-online-deladistanta-psihologul-daniel-
david-vineri-ora-14-00.htm